My.BankNews.ro
Data:20.08.2017 | Home | Curs Valutar | Locuri de Munca | English

Daianu (BNR): Bugetul public este suboptimal, cronicizat pe venituri scazute si cheltuire ineficienta

Bugetul public este suboptimal, fiind cronicizat pe un nivel foarte scazut de venituri si cheltuire extrem de ineficienta a banilor, sustine Daniel Daianu, membru in Consiliul de Supraveghere al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), intr-o postare pe blogul institutiei.

'Un echilibru precar rezultă din nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale. În 2016, aceste venituri au fost de circa 26% din PIB, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii și cel mai mic între statele UE. Acest nivel este foarte departe de ceea ce reclamă asigurarea de bunuri publice esențiale pentru societate. În majoritatea economiilor emergente din UE, veniturile fiscale trec de 32-33% din PIB, în timp ce în state avansate trec de 40%. Educația, sănătatea, cercetarea, infrastructura, apărarea națională, protecția cetățenilor etc. sunt bunuri publice subfinanțate în România. Această subfinanțare nu favorizează însăși economia privată', a spus Dăianu.

Potrivit acestuia, se poate vorbi despre o suboptimalitate a bugetului public, cronicizată pe două dimensiuni, respectiv un nivel de venituri foarte scăzut și cheltuirea banilor extrem de ineficientă.

''De exemplu, în ultimul deceniu, investițiile publice în România incluzând fonduri europene au fost între cele mai înalte ca pondere în PIB în UE, dar ineficiența a fost copleșitoare. Între cauze sunt incompetența, risipa, extragerea de rente etc. Corecția deficitului bugetar ce a explodat în 2009 a fost acuzată de cetățeni tot din cauza nivelului foarte scăzut de venituri în general. Cu cât veniturile oamenilor sunt mai mari, cu atât mai puțin dureros este să le diminuezi la nevoie. Și de aici se poate vedea fragilitatea și rigiditatea bugetului public. Consolidarea bugetară după 2010 s-a făcut preponderent prin tăiere de cheltuieli. Pentru investiții publice s-a mizat tot mai mult pe fonduri europene, care au luat locul unor resurse autohtone orientate spre alte utilizări sau care au fost mai puține. Dar există un revers al medaliei fiindcă nu am beneficiat de un volum agregat de resurse considerabil mai mare pentru investiții publice, iar România este o țară cu nevoi mari în materie de infrastructură, educație, sănătate etc.', a explicat oficialul BNR.

El a mai arătat că evaziunea fiscală și neplata prin tot felul de 'optimizări fiscale' sunt pe scară largă o dovadă a funcționării defectuoase a instituțiilor.

'Există o 'cultură a neplății' și se poate vorbi de un cerc vicios, în măsura în care neonorarea obligațiilor găsește motivație în calitatea slabă a bunurilor publice. Dacă s-ar colecta aproape de media din alte țări din centrul și Estul Europei, veniturile fiscale ar trebui să urce cu câteva procente din PIB. Iar cu o medie de cel puțin 30% din PIB venituri fiscale, România ar pune de acord, cât de cât, bugetul său public cu ambițiile pe care le are în Uniune, cu obiectivul de a se alătura zonei euro la un moment dat. În ce privește colectarea taxelor și impozitelor, cultura instituțională, România seamănă mult cu periferia zonei euro și vedem în ce suferință este aceasta. Este de gândit că, în cele din urmă, zona euro va avea o 'capacitate fiscală' (buget propriu), ceea ce ar presupune contribuții de la statele membre fiecare mai mare — dincolo de contribuția la bugetul UE. Cu un buget public atât de suboptim, care exprimă instituții slabe, obiectivul de aderare la zona euro este mai puțin credibil', a subliniat reprezentantul Băncii Centrale.

Sursa: Agerpress

^ Sus | Versiunea grafica | BankNews.ro - Copyright © 2006 BankNews.ro. All rights reserved.